| 1.
|
ASMUT'I, asm'ut, vb. I. 1. Intranz. A îndemna (prin strigăte) un câine să urmărească, să atace pe cineva; a întărâta un câine. 2. Fig. A stârni, a instiga, a îndemna pe cineva la acţiuni violente, dusmănoase. [Var.: asmuţ'a vb. I.] - Et. nec. Sursă
: DEX'98
(29835)
- cata |
| |
| 2.
|
|
| |
| 3.
|
ASMUT'I vb. a aţâţa, a hărţui, a întărâta, a provoca, a stârni, (pop.) a sumuţa, a zădărî, (Mold. si Bucov.) a hărăti. (~ câinii.) Sursă
: Sinonime
(172633)
- siveco |
| |
| 4.
|
asmuţ'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. asm'ut, 3 sg. asm'ute, conj. prez. 3 sg. si pl. asm'ută Sursă
: DOR
(224446)
- siveco |
| |
| 5.
|
A ASMUT'I asm'ut tranz. 1) (câini) A îndemna să se năpustească asupra cuiva. 2) fig. (persoane) A aduce în mod intenţionat într-o stare de agitaţie; a zădărî; a incita; a stârni; a instiga; a aţâţa. /Orig. nec. Sursă
: NODEX
(323903)
- siveco |
| |
|
|